În timp te obișnuiești.
Te obișnuiești ca oamenii pe care tu îi îndrăgești să uite tot , inclusiv pe tine.
Să fii pierdut acolo undeva, în amintirile lor.
Te obișnuiești cu liniștea, cu lipsa cuvintelor și a gesturilor , iar dacă atunci așteptai să zică ceva ... acum nici măcar n-ar mai conta .
