marți, 10 mai 2011

Recunosc!

   Da! Recunosc, sunt un copil! Și da, nu m-am maturizat suficient! Nu am trecut prin ce ai trecut tu, nu am iubit cât ai iubit tu, nu am suferit cât ai suferit tu, nu m-am îngrijorat cât te-ai îngrijorat tu. Bine, ești trecut prin viață, dar eu am ceva în plus. Ce am? Un gram de inocență și puțin din copilărie. Și o să-mi trăiesc copilăria la maxim, o să fac ce nu ai făcut tu!


3 comentarii:

  1. cred că poţi părea copil în ochii altora, cu toate că ai iubit, suferit, te-ai îngrijorat şi alte motive de genul ăsta. le spun motive, pentru că poţi să-ţi induci singur starea de bine, sau poţi măcar să vezi ce-ţi place, să găseşti chestiuţe care te conţin. eh, aici trebuie şi un gram (sau mai multe) de voinţă.
    cât despre tine, mă bucur să aud c-o bucată bună de 'copil' încă zace în sufleţelul ăla. :))

    RăspundețiȘtergere
  2. faci bine.. continua..
    si nu cred ca vei regreta candva.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ada, zace mai mult decât o bucată bună chiar dacă nu se vede :d

    Mulțumesc, știu că n-am să regret :*.

    RăspundețiȘtergere

Aștept părerea ta!